Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege care prevede modificarea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar. Inițiativa a fost susținută de 53 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate, însă a generat dezbateri și critici din partea opoziției, care a atras atenția asupra riscului apariției unor noi discrepanțe salariale și a incertitudinilor privind sursele de finanțare.

În cadrul dezbaterilor, deputata PAS Larisa Novac a explicat că modificările vizează angajații din mai multe sectoare, inclusiv educație, cercetare, sănătate, poliție, armată, asistență socială și administrație publică locală.

Parlamentara a îndemnat colegii să analizeze inițiativa prin prisma intereselor angajaților din sectorul public, indiferent de apartenența politică a celor aflați la guvernare sau în opoziție.

O poziție critică a exprimat deputata PSRM Alla Darovannaia, care a pus sub semnul întrebării capacitatea statului de a susține pe termen lung majorările salariale. Potrivit acesteia, documentul nu conține un mecanism suficient de clar pentru asigurarea finanțării permanente, iar veniturile suplimentare estimate nu reprezintă surse garantate. În aceste condiții, ea a avertizat că autoritățile ar putea recurge la împrumuturi pentru a acoperi cheltuielile.

La rândul său, deputata fracțiunii Alternativa, Angela Cutasevici, a susținut că proiectul nu elimină toate inechitățile existente și ar putea genera noi diferențe între categoriile de angajați. Aceasta a menționat că inițiativa nu soluționează problemele privind salariul minim, remunerarea atribuțiilor suplimentare și negocierea colectivă, iar posibilitățile de recompensare a personalului rămân limitate.

Deputata PSRM Adela Răileanu a atras atenția asupra diferențelor dintre veniturile demnitarilor și cele ale angajaților din alte domenii. Aceasta a prezentat estimări potrivit cărora salariile de bază ale președintelui țării, președintelui Parlamentului și prim-ministrului ar putea ajunge la aproape 56.000 de lei, în timp ce creșterile prevăzute pentru profesori și lucrătorii sociali ar fi mai reduse.

O altă solicitare a venit din partea deputatului Partidului Nostru, Alexandru Berlinschii. Acesta a insistat ca majorările anunțate să se reflecte efectiv în veniturile angajaților și a cerut introducerea unui mecanism transparent și previzibil de ajustare a salariilor în raport cu inflația.

În replică, deputatul PAS Marcel Spătari a declarat că reforma nu urmărește exclusiv creșterea veniturilor, ci și corectarea dezechilibrelor din sistemul public. Potrivit acestuia, noua structură de salarizare va ține cont de responsabilitățile funcției, nivelul de calificare, complexitatea activității și performanța profesională.

Marcel Spătari a mai precizat că modificările salariale sunt corelate cu reforma fiscală, iar veniturile suplimentare obținute din impozitarea produselor din tutun, a alcoolului și a jocurilor de noroc vor contribui la acoperirea cheltuielilor pentru remunerarea angajaților din sectorul bugetar.

Documentul urmează să fie examinat în lectura a doua de către Parlament.