Ambasadorul american la Budapesta, David Pressman, a anunţat miercuri că Statele Unite au sancţionat peste cincizeci de persoane şi instituţii pentru legăturile lor cu Rusia, inclusiv Banca Internaţională de Investiţii (IIB) şi pe Imre Laszlóczki, vicepreşedintele ungar al IIB şi fost ambasador al Ungariei în Kazahstan şi Azerbaidjan, relatează MTI şi Reuters, potrivit news.ro.
Printre maghiarii sancţionaţi de Washington se numără o serie de alţi lideri ai IIB, printre care preşedintele IIB, Nikolai Kozov, şi Georgij Potapov, vicepreşedintele Consiliului Guvernatorilor IIB.
„Suntem îngrijoraţi de faptul că guvernul ungar continuă să menţină legături strânse cu Rusia, în ciuda agresiunii brutale neîncetate a Rusiei împotriva Ucrainei şi a ameninţării la adresa securităţii transatlantice”, a declarat ambasadorul SUA la Budapesta.
„Prezenţa acestei platforme opace a Kremlinului (IIB) în inima Ungariei ameninţă securitatea şi suveranitatea poporului ungar, a vecinilor săi europeni şi a aliaţilor săi din NATO”, a declarat ambasadorul SUA la Budapesta, David Pressman, într-o conferinţă de presă.
După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, Bulgaria, Cehia, România şi Slovacia şi-au încheiat participarea la IIB. Guvernul ungar nu a luat însă nicio măsură împotriva băncii, care şi-a mutat operaţiunile la Budapesta în 2019.
Pressman spune că SUA şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la prezenţa băncii, dar că, spre deosebire de alţi aliaţi NATO, guvernul premierului Viktor Orban a respins aceste îngrijorări şi a găzduit în continuare IIB.
„Prin acest anunţ, Statele Unite demonstrează că vor lua măsuri ca răspuns la opţiunile Ungariei şi pentru a limita accesul Rusiei şi al persoanelor sancţionate la sistemul financiar internaţional”, a punctat ambasadorul.
Un comunicat a Trezoreriei SUA arată că prezenţa IIB la Budapesta a permis Rusiei să îşi consolideze prezenţa serviciilor de informaţii în Europa şi „ar putea servi drept mecanism pentru corupţie şi finanţare ilicită, inclusiv pentru încălcări ale sancţiunilor”.
„Prezenţa IIB la Budapesta permite Rusiei să îşi sporească prezenţa serviciilor de informaţii în Europa, deschide uşa pentru activităţile de influenţă malignă ale Kremlinului în Europa Centrală şi în Balcanii de Vest şi ar putea servi drept mecanism pentru corupţie şi finanţare ilicită, inclusiv pentru încălcarea sancţiunilor”, se arată în comunicatul Trezoreriei americane.
REACŢIA BUDAPESTEI
În ciuda presiunii SUA, Guvernul ungar nu îşi va schimba poziţia conform căreia doar încetarea focului şi pacea pot salva vieţi în războiul dintre Rusia şi Ucraina, a declarat înainte de acest anunţ reprezentantul premierului Viktor Orban, ministrul Gergely Gulyás, care a acuzat Ambasada SUA că face campanie pro-război.
„Este în interesul comun să se ajungă cât mai repede la o încetare a focului şi la discuţii de pace, şi nu există nicio presiune diplomatică sau chiar prietenească din partea aliaţilor la care Ungaria să nu reziste. Prin urmare, obiectivul este de a face clar pentru toată lumea că guvernul ungar nu îşi va schimba poziţia. Chiar şi sub presiunea americană, nu suntem dispuşi să ne schimbăm poziţia conform căreia vieţile pot fi salvate doar prin încetarea focului şi pace”, a declarat şeful de cabinet al lui Viktor Orban.
Pe de altă parte, ministrul de externe Peter Szijjarto, care marţi a fost în vizită la Moscova, l-a primit miercuri la Budapesta pe omologul său din Belarus, ţară aliată cu Rusia, Siarhei Aleinik.
„Speranţa pentru pace în Ucraina va rămâne vie atâta timp cât canalele de comunicare sunt deschise şi, prin urmare, este important să se menţină dialogul cu Belarus, în ciuda tuturor criticilor şi atacurilor aşteptate”, a declarat ministrul afacerilor externe şi comerţului, Péter Szijjártó, după ce l-a primit miercuri, la Budapesta, pe omologul său belarus.
Ministrul de externe Peter Szijjarto a vizitat Moscova în această săptămână pentru discuţii privind aprovizionarea cu gaze şi petrol, precum şi despre un proiect în curs de desfăşurare al Rosatom de extindere a centralei nucleare de la Pak.
SUA AU SANCŢIONAT MIERCURI ÎN TOTAL 120 DE ENTITĂŢI PENTRU LEGĂTURI CU RUSIA, INCLUSIV DIN TURCIA
În total, Statele Unite au impus miercuri sancţiuni împotriva a peste 120 de entităţi, urmărind cu precădere persoane fizice sau juridice care au legături cu Rosatom şi firme cu sediul în ţări partenere precum Ungaria, dar şi Turcia.
Sancţiunile, impuse de departamentele Trezoreriei şi de Stat, în colaborare cu Marea Britanie, au lovit entităţi şi persoane din peste 20 de state şi jurisdicţii, inclusiv o companie militară privată rusă, o firmă cu sediul în China şi o banca deţinută de ruşi în Ungaria.
Trezoreria a precizat că a impus sancţiuni împotriva celor care facilitează circulaţia de capital rusesc şi împotriva celor care se sustrag sancţiunilor, în întreaga lume, inclusiv în Emiratele Arabe Unite şi China.
Statele Unite au impus sancţiuni pentru cel puţin patru entităţi cu sediul în Turcia, despre care au afirmat că au încălcat sancţiunile americane pentru anumite exporturi şi au ajutat efortul de război al Rusiei. Analistul Clayton Allen de la Eurasia Group a declarat că sancţionarea firmelor turceşti semnalează că naţiunile partenere ale SUA nu sunt imune la acţiunile americane. „Depăşirea acestui prag este o evoluţie importantă”, a spus el, arătând că voinţa de a pune în aplicare astfel de acţiuni, chiar dacă provoacă fricţiuni cu partenerii, semnalează o „aşteptare a SUA ca actuala structură de sancţiuni să reziste pe termen lung”.
OLIGARHUL ALIŞER USMANOV, UNA DINTRE PRINCIPALELE ŢINTE ALE SANCŢIUNILOR SUA
Una dintre principalele ţinte a fost omul de afaceri miliardar rus Alişer Usmanov, pe care Trezoreria SUA l-a descris ca având „la dispoziţia sa o reţea largă de afaceri în paradisuri financiare sigure şi membri ai familiei prin care să efectueze tranzacţii financiare, ceea ce îi permite să ocolească potenţial sancţiunile”.
Departamentul de Stat a precizat că este vizată compania omului de afaceri, USM Holdings, şi mai multe firme din subordinea acesteia.
Compania a declarat că măsurile americane sunt „nedrepte şi nefondate”, iar Usmanov, care figura de mult pe lista sancţiunilor americane, s-a retras din activitatea de afaceri cu mult timp în urmă şi nu ia parte la conducere.
„Statele Unite vor continua să ia măsuri împotriva Rusiei şi a celor care îi sprijină războiul din Ucraina”, a declarat secretarul de statAntony Blinken, precizând că această măsură este în conformitate cu „angajamentul Grupului celor 7 de a impune consecinţe severe actorilor din ţările terţe care sprijină războiul Rusiei în Ucraina”.
Printre companiile care sunt sub umbrela USM Holdings a lui Usmanov se numără operatorul rus de telefonie mobilă Megafon; cel mai mare producător de minereu de fier din Rusia, Metalloinvest, inclusiv filialele Metalloinvest cu sediul în Elveţia şi în Emiratele Arabe Unite, operatorul proiectului de cupru Udokan din Rusia şi producătorul de ciment Akhangarancement din Uzbekistan al lui Usmanov, cu sediul în Uzbekistan.
Includerea Megafon, unul dintre cei patru mari operatori de telecomunicaţii din Rusia, marchează o schimbare, deoarece sancţiunile occidentale nu au vizat până acum infrastructura de telecomunicaţii din Rusia, notează Reuters.
Biroul de presă al Megafon a transmis că sancţiunile sunt „un pas nedrept şi ilegal, care nu are nicio bază”, adăugând că intenţionează să le conteste.
CINE STĂ ÎN SPATELE ”PATRIOT”, UN ALT GRUP PRIVAT DE MERCENARI RUŞI SANCŢIONAT DE AMERICANI
Printre ţintele de miercuri ale sancţiunilor americane s-a numărat şi compania militară privată Patriot, despre care Departamentul de Stat a spus că este asociată cu ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi că a concurat cu grupul de mercenari Wagner.
De asemenea, a fost vizată China HEAD Aerospace Technology Co, despre care Departamentul de Stat a declarat că a furnizat imagini din satelit ale unor locaţii din Ucraina unor entităţi afiliate cu Wagner şi cu şeful acestuia, Evgheni Prigojin.
Trezoreria americană a vizat, de asemenea, King-Pai Technology HK Co, Ltd, despre care a spus că este un furnizor cu sediul în China pentru mai multe entităţi din complexul militar-industrial rusesc.
Cinci entităţi şi o persoană fizică care fac parte din compania de stat rusă de energie nucleară Rosatom au fost, de asemenea, vizate, a declarat Departamentul de Stat, acuzând Rosatom că foloseşte exporturile de energie pentru a exercita presiuni politice şi economice asupra clienţilor săi. Washingtonul nu a impus însă sancţiuni asupra Rosatom însăşi, precizează Reuters.
Trezoreria americană a vizat, de asemenea, Sequoia Treuhand Trust Reg, o companie de servicii fiduciare cu sediul în Liechtenstein, afirmând că printre clienţii săi se numără elite ruseşti precum oligarhul Ghennadi Nikolaievici Timcenko.
