Oficiali de la Kremlin au emis în cursul zilei de joi, 30 iunie, un comunicat de presă legat de retragerea soldaților și a capacităților militare de pe Insula Șerpilor, scrie ziare.com.
„La 30 iunie, în semn de bunăvoință, forțele armate ruse și-au îndeplinit obiectivele stabilite pe Insula Șerpilor și și-au retras garnizoana acolo”, a anunțat Ministerul rus al Apărării, spunând că această mișcare ar trebui să faciliteze exporturile de cereale din Ucraina.
În replică la anunțul inițial al Kremlinului, oficiali din armata ucraineană au declarat că Rusia a evacuat în grabă insula în noaptea precedentă, ca urmare a unei acțiuni militare ucrainene încununate de succes.
„În timpul nopții, ca urmare a unei operațiuni militare de succes cu unitățile noastre de rachete și artilerie de pe Insula Șerpilor, inamicul a evacuat în grabă garnizoana cu două bărci cu motor și probabil a părăsit insula”, susține un comandament militar ucrainean responsabil în zonă.
Insula Șerpilor a fost bombardată în ultimele săptămâni intens de armata ucraineană, mai ales după primirea rachetelor de mare precizie din partea aliaților occidentali.
Cel mai îndrăzneț a avut loc în mai, când ucrainenii au folosit o combinație de avioane de luptă și drone Bayraktar pentru a distruge navele de aterizare și un elicopter.
A urmat apoi o pauză lungă, până pe 17 iunie, când au venit rapoarte despre scufundarea unei nave rusești de aprovizionare și a remorcherului de salvare, Vasily Bekh. Presa locală a declarat că nava a fost lovită de două rachete anti-navă occidentale și se afla în mijlocul descărcării unui sistem de apărare aeriană Tor care nu a putut sau nu a fost configurat pentru a se proteja împotriva atacului. Rapoarte neconfirmate sugerează că la bord se aflau până la 33 de militari ruși.
Ca și în alte teatre ale războiului, bătălia pentru Insula Șerpilor s-ar putea reduce la logistică: care parte este capabilă să ducă mai întâi echipamentul potrivit la locul potrivit.
Rusia fusese într-o poziție mai puternică în cea mai mare parte a războiului. Dar Ucraina începe să primească unele sisteme de artilerie occidentale avansate și rachete cu rază lungă de acțiune. Acestea sunt mobile, precise și au o rază de acțiune suficient de lungă pentru a lovi insula de pe continent.
Ele permit Ucrainei să atace fără a-și risca avioanele de luptă rămase, așa cum a făcut pe 20 iunie. Primul atac cu astfel de arme a avut loc în noaptea de 26 iunie. Ucraina susține că a distrus un sistem rus de apărare aeriană, deși condițiile înnorate au făcut dificilă evaluarea pagubelor.
Insistența cu care Rusia a încercat să controleze peticul de pământ aflat la 40 de kilometri distanță de Sulina ține de un obiectiv strategic. Moscova ar fi avut planuri pentru un atac amfibiu asupra Odesei, cu nave de asalt și cu rachete lansate de pe dispozitivele fixe instalate pe Insula Șerpilor.
În plus, controlul insulei ar fi însemnat și controlul tuturor navelor care trec prin zonă, atât comerciale, cât și de război.
Mai mult, cele câteva sisteme radar de mare putere montate deja de Rusia pe insulă au rolul de a spiona mișcările inamice, inclusiv cele făcute de forțele NATO pe teritoriul României sau a Bulgariei.
