Chișinăul începe negocierile de aderare la UE vineri dimineața, la câteva ore după ce Consiliul European a dat undă verde Ucrainei și Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut joi seara, la Bruxelles, de ministrul de Externe, Nicu Popescu.
Ministrul a vorbit și despre acordarea „la pachet” cu Ucraina, factorul regiunii transnistrene, amenințările din partea Rusiei, perspectiva relațiilor cu CSI, dar și despre fondurile de aderare care vor începe să vină în Republica Moldova odată cu noul statut.
„Astăzi este un moment istoric pentru Republica Moldova, dar de mâine începe munca pe capitolele concrete de aderare, care va fi una foarte complexă. Negocierile vor începe cu capitolul despre justiție, iar Chișinău are deja pregătite mecanismele interne de negociere – 35 de grupuri de lucru, peste 600 de persoane implicate în proces, iar rolul de coordonare va fi preluat de recent creatul Birou de Integrare Europeană.
Joi seara, Consiliul European, reunit la Bruxelles, a votat pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, la finalul unor discuții extrem de complicate din cauza refuzului Ungariei de a susține perspectiva europeană, dar și sprijinul financiar pentru Ucraina.
Într-un briefing de presă, Nicu Popescu a salutat decizia Consiliului European, subliniind că succesul obținut de Republica Moldova se datorează „efortului din ultimii trei ani început odată cu alegerea președintei Maia Sandu, cu susținerea majorității parlamentare”. Nicu Popescu a mai spus că primordial a fost și sprijinul societății, care va fi factorul determinant și pentru ca Moldova să poată continua parcursul european.
Nicu Popescu a mulțumit țărilor care au susținut Chișinăul, în special României, dar și Ucrainei, care se opune agresiunii rusești și în felul acesta protejează Republica Moldova.
Întrebat dacă și pe viitor Republica Moldova va fi tratată „la pachet” cu Ucraina, ministrul de Externe a subliniat că „de acum încolo viteza de aderare va depinde de viteza procesului de reforme a fiecărei țări în parte. „Fiecare țară va avea propriul ritm și propriul parcurs”, a subliniat oficialul.
Cu referire la regiunea separatistă transnistreană, Nicu Popescu a spus că „mai sunt câțiva ani până când Moldova ajunge în UE și speranța noastră este ca în acești ani să putem reintegra țara în așa fel încât să intrăm în UE cu toți cetățenii noștri de pe ambele maluri ale Nistrului și să obținem retragerea trupelor ruse staționate ilegal în stânga Nistrului”. „Avem un semnal foarte clar din partea UE că această situație în care conflictul nu este deocamdată soluționat nu creează impedimente pentru procesul nostru de aderare la UE. Legal, Republica Moldova va adera la UE ca entitate juridică unică, va exista un singur moment al aderării pentru întreaga țară. Speranța noastră este că vom reuși să reglementăm acest conflict înaintea momentului aderării. Dacă acest lucru nu va fi posibil, va trebui să venim cu anumite clarificări ale acestui statut, ale modului cum va funcționa Republica Moldova în cadrul UE”, a mai spus Nicu Popescu.
Nicu Popescu a mai spus că odată cu începerea negocierilor de aderare în țară vor veni și funduri europene de preaderare. „Știm cum arăta România în anii 1990 și vedem cu arată astăzi. Este important să înțelegem că fondurile europene vor crește treptat și vor depinde de reforma în justiție și de prevenire și combatere a corupției. În al doilea rând, mărimea acestor fonduri va depinde de capacitatea de absorbție a țării, de instituții puternice și funcționari publici competenți.
Referindu-se la riscurile care pot veni din partea Federației Ruse ca răspuns la deschiderea negocierilor de aderare la UE, Nicu Popescu a amintit că Republica Moldova a fost de nenumărate ori ținta presiunilor rusești – de la separatism la embargouri comerciale, declarații ostile și presiuni diplomatice. „Aceste presiuni au eșuat să deraieze parcursul european al Republicii Moldova. Principalul risc pentru țara noastră este să rămână singură, fără o familie unită, puternică, care ne sprijină. Iată de ce în aceste zile riscurile pentru Moldova scad, pentru că gradul de atașament al statelor UE față de Republica Moldova ca viitor stat membru a crescut și mai mult. Riscurile pentru Republica Moldova sunt acum mai mici – atât geopolitice, cât și economice, strategice sau de altă natură.
Referindu-se la viitorul aflării Republicii Moldova în Comunitatea Statelor Independente, structură subordonată Rusiei, Nicu Popescu a spus că organizația „și-a depășit utilitatea pentru Republica Moldova de mai mulți ani”. „Acordurile din cadrul acestei organizații nu funcționează. Politicile de presiuni exercitate de Federația Rusă, embargourile, menținerea ilegală a trupelor ruse, nesoluționarea conflictului transnistrean – toate demonstrează că această organizație nu și-a atins obiectivele și nici Republica Moldova nu și-a atins obiectivele pe care și le-a setat acum 30 de ani când și-a inițiat participarea în această organizație. La această etapă, Chișinăul a denunțat câteva zeci de acorduri semnate în cadrul CSI și alte câteva zeci de acorduri se află în proces de denunțare”, a mai spus ministrul de Externe, Nicu Popescu.
