Ministrul în exercițiu al Justiției, Fadei Nagacevschi, amintește despre avizul Comisiei de la Veneția, din iunie 2019, care consemnează că dizolvarea Parlamentului este un ultim argument care poate fi folosit în cazul imposibilității votării unui nou Guvern.
”Dreptul de a dizolva Parlamentul este un ultima ratio instrument de a soluționa o criză constituțională, cauzată de imposibilitatea formării Guvernului sau blocarea procedurii legislative. Dacă nici o cale nu există, dizolvarea Parlamentului poate fi considerată ca o obligație a Președintelui. Pe de altă parte, dacă alte căi există, dacă, spre exemplu, partidele reprezentând o majoritate parlamentară au ajuns la înțelegerea privind formarea Guvernului, o asemenea obligație nu poate exista. Dizolvarea Parlamentului într-un asemenea caz și adâncirea crizei constituționale sau crearea unei noi crize poate fi chiar considerată o violare a obligațiilor constituționale a Președintelui ca putere neutră.
În lumina acestor argumente, Comisia de la Veneția este de opinia că regula ce prescrie dizolvarea automată a Parlamentului după 3 luni, indiferent de faptul dacă a fost sau nu votul formal de încredere este incoerentă atât cu formularea art. 85 cât și cu scopul stabilit de către Curtea Constituțională în hotărârea sa din 2013”, citează Nagacevschi din decizia Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept.
Amintim, în decizia sa de astăzi, Curtea Constituțională a reținut că majoritatea parlamentară poate să nu acorde vot de încredere programului de activitate şi întregii liste a Guvernului, vot care va fi solicitat de candidatul pentru funcţia de Prim-ministru. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că în procedura de formare şi învestire a Guvernului esenţial este votul Parlamentului, iar în conformitate cu prevederile articolului 98 alin. (3) din Constituție, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. De asemenea, în această situație, în cazul unor noi consultări după eșuarea acordării votului de încredere, majoritatea parlamentară absolută formalizată poate să înainteze un candidat pentru funcția de Prim-ministru.
În al doilea rând, Curtea a statuat că în ipoteza în care nu vor avea loc noi consultări în sensul articolului 98 alin. (1) din Constituție din cauza expirării termenului prevăzut la articolul 85 alin. (2) din Constituție, majoritatea parlamentară absolută va avea posibilitatea să abordeze problema învestirii Guvernului în cadrul consultărilor obligatorii cu Președintele Republicii care trebuie să aibă loc, conform articolului 85 alin. (1) din Constituție, în cazul dizolvării Parlamentului.
