În spațiul public au apărut zvonuri precum că Președinta Maia Sandu a chemat mai mulți judecători la sfat, dar pe ascuns, transmite sinteza.org.
Gurile rele spun că scopul acestor întâlniri ar fi dorința Maiei de a crea și subordona un clan de judecători supus direct indicațiilor șefului statului și sfetnicilor săi, iar aspectele organizatorice au fost asigurate de Andrei Spînu și Olesea Stamate.
Președinția, a declarat însă, după ce nu a mai putut ascunde faptul întîlnirilor, că „A fost o întîlnire de lucru cu un grup de judecători și la acestă întîlnire s-a discutat despre felul în care văd magistrații reforma justiției. Este o activitate ce se încadrează în normele legale și constituționale, președintele țării fiind în drept să discute cu oricine crede necesar, exponent a unui sector sau altul. ”
Cu siguranță, nimeni nu încearcă să pună în discuție ce are sau nu are dreptul Șefa Statului, acest aspect este descris foarte clar în Constituție, inclusiv până unde se extinde aria atribuțiilor în privința judecătorilor și de unde începe de fapt ingerința. Dar de ce secret, de ce netransparent, de ce fără nominalizarea criteriilor de selecție a participanților?
Dar de ce nu s-ar fi putut purta aceste discuții la ședința CSS, adică într-un cadru absolut legal și transparent atât din punct de vedere a discuțiilor cît și a invitaților, de ce ședința s-a transformat într-un monolog?
Din moment ce ședința cu „un grup de judecători” a fost secretă, apare întrebarea: Dar cine a făcut parte din acel grup? Să fi fost conducătorii organelor de autoadministrare a sistemului judecătoresc, sau președinți de instanțe, sau reprezentanți notorii ai acestui sistem, sau judecători super-integri? Cam aceștia ar fi trebuit să fie, adică unii au responsabilități, iar alții abilități în a discuta despre reforma justiției.
Justiția oamenilor ”buni” a… by Sinteza
Investigațiile au arătat însă că criteriile de selecție au fost cu totul altele, dar nimic nou sub soare și nimic legat de integritate. Au venit rude și persoane loiale Președintei și sfetnicilor săi.
Sistemul trebuie să-și cunoască eroii:
Miron Aliona – judecător la judecătoria Chișinău. Activează în sistem, începând cu anul 2009. Este judecătoarea „promovată din greșeală la CSJ”, prin încălcări admise în procesul de numărare a voturilor. Se regăsește în lista celor 17 magistrați care au obținut în anul 2015 dreptul de a cumpăra un apartament la preț preferențial în complexul Green City, asta deși familia sa deținea mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați și un garaj. Beneficiarii apartamentului-discount au fost de fapt copiii magistraților.
La fel, Aliona Miron a făcut parte din TOP-10 a magistraților cu cele mai multe proceduri disciplinare în anul 2016.
Curios este și faptul că aceasta este fina de cununie a soților-judecători Guzun Maria și Guzun Ion, ultimul fiind unchiul lui Andrei Spînu Offshore. Ion Guzun este pretendent la funcția de președinte a CSJ. Deci selecția a fost făcută conform gradelor de rudenie.
Din clanul afiliat lui Andrei Spînu face parte și un alt judecător, verișorul său Guzun Denis cunoscut pentru faptul că ar fi ajuns magistrat datorită relaţiilor de rudenie, ar fi provocat un accident rutier soldat cu deces și pentru faptul că l-a eliberat pe Ion Pruteanu alias Borman. Nașul acestuia este Dorel Musteață, iar finul Mihail Murguleț, care s-a bucurat de o protecție deosebită din partea Nașului mare Dorel Musteață, dar într-un final a fost sancționat disciplinar.
Racoviță Dumitru – acesta vine în sistem în martie 2017, fiind numit judecător la judecătoria Ungheni, iar în octombrie 2018 se suspendă din funcție, plecând în concediu de îngrijirea copilului. Se pare că experiența acumulată de acesta în perioada de activitate de 1 an și 7 luni, la judecătoria Ungheni a servit drept temei pentru invitația la masa de discuție privind reforma sistemului judecătoresc, sau poate totuși există ceva la mijloc, vreo rudă printre sfătuitorii președintei. Asta se va afla în curând.
Mîra Ghenadie – a fost numit în funcția de judecător în anul 2011, la Judecătoria Soroca. Șase ani mai târziu, magistratul a fost transferat la instanța de prim nivel din Anenii Noi și, ulterior, promovat în funcția de președinte al Judecătoriei. Mandatul acestuia urmează să expire în septembrie 2021. Întîmplător sau nu, acesta a fost beneficiarul unui stagiu de practică în Statele Unite ale Americii – „Programul de dezvoltare profesională în domeniul justiţiei”, organizat de Departamentul de Justiţie al SUA/OPDAT şi Ambasada SUA.
Domnul Mîra este cunoscut ca find protejatul lui Dorel Musteață, probabil acest fapt dar și proaspăta numire a sa în Consiliul Institutului Național al Justiție la făcut eligibil în grupul ales de Maia Sandu.
Mitrofan Livia – la fel vine în sistem în 2017, iar la două luni își suspendă activitatea ca să revină peste un an, adică în 2018. S-a remarcat prin prietenia și spiritul de colegialitate față de judecătoarea Tatiana Raducan. Probabil anume această prietenie cu noua membră a CSS, precum și faptul că i-a dat cîștig de cauză Maiei Sandu, în prima instanță în dosarul împotriva lui Igor Dodon, i-a asigurat bilet la Palatul Prezidențial.
În postările sale de pe facebook, aceasta susține cu înverșunare conceptul de independență a judecătorilor. Oare anume dorința de independență a făcut-o să meargă pe ascuns la întâlnirea cu șefa statului. Oare încadrându-se pe ascuns în noul clan, ce se clădește, va contribui la independența și reformarea sistemului? De ce dumneaei nu a anunțat pe facebook, unde e destul de activă, că a fost invitată la Președinție?
Cunoscând că a promovat cu succes toate probele de admitere în sistem, ne vine greu să credem că nu a perceput pericolul acestei întâlniri „după perdică”. De ce nu i-a sugerat doamnei Președinte să vină la discuții la Adunarea Generală a Judecătorilor.
Puică Viorica – aici nu o să negăm integritatea și profesionalismul acestei judecătoare. Anume din considerentul acestor virtuți pe care le deține dumneaei, apariția pe coridoarele Preșidenției a fost o surpriză. Poate încercarea Maiei Sandu de a o numi în Comisia de selecție a judecătorului la CEDO a fost flatantă, sau totuși dorința de a fi numită la CSJ o determină la acțiuni imprevizibile.
