Programul Cetățenie prin Investiţie, implementat în Republica Moldova cu scopul de atragerea invesițiilor și obţinerea fondurilor suplimentare la bugetul de stat, continuă să fie blocat şi se menţine o incertitudine privind soarta lui.
Moratoriul instituit acum jumătate de an la recepţionarea cererilor privind dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie (MCBI) expiră pe 20 februarie 2020, dar autorităţile nu au decis ce vor face mai departe.
În acealaşi timp Henley & Partners, companie-partener al Guvernului Republicii Moldova în implementarea Programului de Cetățenie prin Investiții continuă să susţină că acest program este unul benefic pentru economia ţării, iar riscurile imputate sunt minime.
Despre acest program şi soarta lui am discutat cu Paddy Blewer, Directorul departamentului Relații cu Publicul al companiei Henley & Partners, care s-a aflat la Chişinău.
-Mold-street.com: Henley & Partners, partenerul Guvernului Republicii Moldova în implementarea Programului Cetățenie prin Investiții pare să fie cea mai interesată în succesul acestui program. Cel puțin așa rezultă din ultimele evoluții. De ce?
Paddy Blewer: Este o întrebare foarte bună! Dorim să fim transparenţi, deschişi şi să purtăm undialog cu toţi actorii implicaţi. Scopul vizitelor mele repetate este susţinerea dialogului cu toate părţile implicate. Vorbesc de dialog deschis cu jurnaliştii, cu reprezentanţii autorităţilor, dar şi cu societatea civilă ca să răspundem la toate întrebările ce ţin de programul Cetățenie prin Investiţie.
-Autoritățile ce vă spun? Guvernul este sau nu mai interesat de acest Program?
Nu sunt pe poziţia de a comenta sau anticipa deciziile Guvernului, dar vrea să vă spun cu toată certitudinea că acest Program are valoare sporită atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru cetăţenii ei şi sunt convins că după toate studiile şi nvestigaţiile întreprinse de Guvern va fi luată decizia pozitivă privind acest program.
-Anterior compania susținea înt-un comunicat că cineva vrea să distrugă Programul de Cetățenie prin Investiții, Cine ar fi interesat?
În primul rând nu e programul nostru, ci al Republicii Moldova pentru care noi suntem bucuroşi să oferim consultanţă. Cred că sunt nişte grupuri distincte care au criticat Programul Cetăţenie prin Investiţii. Există argumentele împotriva acestui program care pot fi examinate. Pot să fiu de acord cu cetăţenii Republicii Moldova care exprimă opinia că cetăţenia nu este de vânzare. Înţeleg acest punct de vedere. În special pentru Moldova care este o ţară relativ nou creată şi care încă îşi structurează politicile sale naţionale. Dar totuşi majoritatea criticelor nu au venit de pe această poziţie, nu a fost utilizat argumentul respectiv.
Eu înţeleg că majoritatea criticilor vin din contextul altor ţări unde a fost desfăşurate programe similare şi este un context pur politic. Şi în acest caz criticile nu sunt pe program, ci au origini din contextul politic naţional din Republica Moldova. Motivul din care eu menţionez aceasta, rezidă din analiza faptelor ce au fost interpretate. A fost o lipsă de înţelegere a rolurilor şi responsabilităţilor diferitor actori implicaţi în acest proces. Au fost critici din partea unor organizaţii care nu interacţionează cu Henley & Partners, nu intereacţionează şi nu încearcă să înţeleagă opinia şi a unor organizaţii internaţionale care promovează aceste procese şi nici cu autorităţile naţionale care participă la acest program.
-Dar nu se întâmplă invers? Ați încercat să aveţi un dialog cu organizațiile sau instituțiile ce critică acest program. De exemplu cu Transparency International, care a criticat dur acest program. Care sunt rezultatele?
Am un respect deosebit faţă de Transparency International şi ceea ce face ea pentru consolidarea şi transparentizarea societăţii în lume.
Dar totuşi Transparency International a făcut unele interpretări greşite ale faptelor. Ea a refuzat repetat de a interacţiona cu Henley & Partners şi cu organizaţii internaţionale care promovează astfel de programe, ceea ce a dus la interpretarea eronată a acestor porgrame. În cazul acesta filiala Transparency International din Moldova are deficit de extertiză tehnică la subiectul migraţie prin investiţie şi operează cu un set generalizat de învinuiri, care le duce la interpretarea eronată şi concluzii eronate la acest subiect.
-Spuneți că populația trebuie să cunoască avantajele acestui Program, precum și despre măsurile de minimizare a riscurilor care sunt implementate în cadrul lui. Totodată susțineți că țări dezvoltate, cum ar fi SUA, Marea Britanie, Malta, Cipru, au implementat cu succes aceste programe. În același timp Moneyval, organismul de evaluare anti-spălare de bani al Consiliului Europei a emis azi un raport prin care a cerut Ciprului să facă mai multe pentru evitarea spălării banilor prin intermediul programului Golden Visa și a anunțat că va aplica procedurile de „monitorizare sporită”. Astfel şi în state din UE apar dubii privind astfel de programe. Cum comentaţi aceste lucruri?
În primul rând Ciprul nu face parte din programele implementate de Henley & Partners. Niciodată nu am făcut consultanţă pentru guvernul cipriot, dar Henley & Partners şi colegii noştri din Consiliul Internaţional de migraţie prin investiţii a consultat guvernele tuturor statelor ce vor astfel de programe în privinţa riscurilor. În plus există o diferenţă esenţială a programului cipriot de cel din Moldova. Astfel structura de verificare şi monitorizare, aşa-zisul due diligience aplicată de Moldova este de ultima generaţie şi a luat în calcul experienţa altor ţări, inclusiv a Ciprului pentru a crea un sistem ce ar evita riscurile menţionate acum de Moneyval.
-Cum sunt acoperite aceste riscuri în cazul Moldovei? Or se vehiculează că ar putea obține cetățenie și persoane implicate în scheme ilegale, cu trecut criminal. În plus nu este publicată lista persoanelor ce obţin cetăţenia, aşa cum face de exemplu Malta.
Cred că faptul că numele nu e publicat se datorează riscurilor de securitate. Un investitor mare este supus riscului de răpire şi ţările de unde vin riscul de securitate este destul de iminent. De aceea ei nu vor să apară numele lor. Ceea ce face Malta e o altă abordare. Ei publică lista tuturor persoanelor ce au obţinut cetăţenia, atât prin grad de rudenie, cât şi prin adopţie, căsătorie, naturalizare, dar şi prin investiţie.
Un alt exemplu este Antigua şi Barbuda din Caraibe, care publică cu regularitate, o dată la jumătate de an date agregate despre cetăţenia prin investiţii: numărul persoanelor, capitalul vărsat în economie, sectoarele din economie care au beneficait de investiţii şi ţările de unde au venit aceste investiţii. Aceasta dă un grad de transparenţă a procesului.
-Aţi recomandat Guvernului să schimbe optica. De exemplu să publice informaţii precum face Antigua, ca să facă procesul mai transparent?
Nu cunosc nimic despre aceasta.
-Au existat suspiciuni că în spatele acestui program sunt implicate persoane influente din conducerea Moldovei şi din Emiratele Arabe Unite. Ce ne puteţi spune la acest capitol?
Lucrez în spaţiul postsovietic din 1996. Vă imaginaţi că am văzut mai multe situaţii delicate în aceşti ani. Am fost însă plăcut suprins când an văzut structura procedurală ce ţine de obţinerea cetăţeniei prin investiţii, dar şi structura fondului unde urmează a fi viraţi banii pentru investiţii. Şi vreau să vă spun că modalitatea de structurare a fondului este făcută cu o atâta acurateţe, că este făcut pentru atragerea investiţiilor de calitate. Fondul este creat şi administrat conform cerinţelor Camerei de comerţ americane ale Mileniium Change Corporation, pentru a le da posibilitate unor oameni să circule liber într-un număra mai mare de ţări în scop de afaceri.
-În spatele firmei MIC din Emirate se spune că ar sta chiar o rudă a emirului al EAU.
Nu pot comenta asupra unor astfel de zvonuri, dar pot afirma cu certitudine că MCBI este construit temeinic din start pentru a crea valoare atât pentru stat, cât şi pentru cetăţenii Republicii Moldova.
-Unul dintre riscurile vehiculate este că programul ar putea afecta și regimul de călătorie fără vize cu UE. De altfel reprezentanţi ai UE au atras atenţia asupra unor astfel de riscuri.
Declaraţiile respective în privinţa programelor de cetăţenie prin investiţii, inclusiv cel din Moldova au fost făcute de Comisia Europeană precedentă. După alegeri, aceasta are o nouă componenţă şi am văzut o deschidere mai mare faţă de companiile ce desfăloară programe de cetăţenie prin investiţie. De pildă Consiliul Internaţional de migraţie prin investiţii a fost invitat pentru o prezentare în Comisia Europeană, ceea ce nu s-a întâmplat în trecut. Vedem o deschidere mai mare pentru a înţelege astfel de programe, atât la capitolul riscuri, cât şi beneficii.
Asta ne-a permis să le transmitem mesajul că cetăţenia prin investiţii din Moldova se obţine prin proceduri mai riguroase decât cele efectuate de state UE în procesul de acordare a vizelor Schenghen. Şi dacă Republica Moldova se angajează într-un dialog cu Comisia Europeană, le demonstrează rigorile de verificare, că sunt omise riscurile, aceasta este cea mai bună metodă de a elimina suspiciunile. Mai adăugăm că UE implementează programul ETIAS, care înregistrează toţi doritorii ce vor să intre în spaţiul UE. E un sistem suplimentar de verificare.
-Ce veți întreprinde mai departe, dacă programul se amână?
Sunt investitori internaţionali care au iniţiat procedura de obţinere a cetăţeniei. Investiţiile au fost făcute cu bună credinţă şi faţă de 34 de persoane, care au depus dosarele şi au făcut investiţiile procedurile trebuie duse până la capăt. În caz contrar există riscuri reputaţionale în ceea ce ţine de atragerea investiţiilor străine.
Cunoaştem că Guvernul a solicitat de la instituţiile de resort evaluarea riscurilor şi de viabilitate a programului MCBI, că el au fost pregătite, dar nu cunoaştem conţinutul, dar suntem ferm convinşi că Programul este conceput şi proiectat cu toate rigorile necesare scopului anunţat.
Aduce avantaje şi capital necesar pentru investiţii critice pentru ţară, de exemplu în infrastructură. Astfel de programe sunt şi în alte state inclusiv în UE şi aduce beneficii importante. Sistemul este axat pe prevenirea decât pe spargerea lui. Potenţial de a fi descoperit de autorităţile specializate din Moldova, fac calea respectivă mult mai grea, decât de exermplu obţinerea de cetăţenia României, Ungariei sau Italiei.
Şi uneori e mai uşor să obţii documente ce confirmă că ai bunei născuţi în aceste state, decât să treci verificările din cadrul MCBI, atât din cadrul Moldovei cât şi din alte state. Părerea mea este că riscurile mai mari vin din legislaţia unor ţări din UE, care au mai puţine verigi de verificare a gradului de rudenie. Şi încă un argument important! Numărul persoanelor ce pot obţine cetăţenia Moldovei prin acest program este limitat la 5.000 de persoane. Este ca petrolul: paote crea valoare, investiţii, locuri de muncă, dar ca şi petrolul se epuizează.
