Constituția nu conține nicio prevedere ce i-ar permite Președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv. Declarația aparține juristului Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale, care a făcut o analiză a situației actuale, din punct de vedere constituțional, la solicitarea UNIMEDIA. Potrivit expertului, din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate parlamentară calificată, capabilă să învestească un Guvern, Președintele Republicii Moldova are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de Prim-ministru.
„Potrivit articolului 98 din Constituie, desemnarea unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, nu este doar o competență a președintelui ci și o obligație constituțională. Curtea Constituțională a statuat asupra acestui fapt în mod constant, ultima făcând-o prin Hotărârea din 6 august 2020.
Logica CC este cât se poate de clară: fără desemnarea unui candidat pentru funcția de Prim-ministru, învestirea unui Guvern este imposibilă, iar toate mecanismele instituționale pentru formarea puterii de stat ar fi blocate. Astfel, din moment ce după demisia Guvernului Chicu, n-a fost formalizată o majoritate calificată, capabilă să învestească un Guvern, Președintele Republicii are obligația constituțională de a desemna propriul candidat pentru funcția de Prim-ministru.
Constituția nu conține nicio prevedere ce i-ar permite Președintelui să nu desemneze un premier, indiferent de motiv.
În cazul în care președintele nu ar desemna un candidat pentru funcția de Prim-ministru in termen de 3 luni, dizolvarea parlamentului nu văd cum ar fi posibilă. Art. 85 prevede expres că Președintele Republicii Moldova poate să dizolve Parlamentul doar în cazul imposibilității formării Guvernului. În speța de față, prin termenul de „imposibilitate” trebuie să înțelegem incapacitatea politica a Parlamentului de a învesti un Guvern, nu și refuzul președintelui de a „desemna unui candidat pentru funcția de Prim-ministru”.
Potrivit doctrinei, dar și jurisprudenței constante a CC, dizolvarea Parlamentului este o sancțiune aplicată acestuia pentru incapacitatea (sau nedorința) exercitării unor atribuții in procesul de formare a Guvernului. Nu văd cum ar fi posibilă aplicarea unei astfel de sancțiuni, din moment ce însăși mecanismul de formare a Guvernului nu a fost declanșat. În aceste condiții, chiar daca timp de trei luni, Președintele nu va desemna niciun candidat pentru funcția de Prim-ministru, nu văd cum CC ar putea constata existența circumstanțelor, care justifică dizolvarea Parlamentului, așa cum prevede Articolul 135 lit f) din Constituție”, a declarat juristul Alexandru Tănase, pentru UNIMEDIA.
La rândul său, Maia Sandu a declarat la conferință de presă din 13 ianuarie că orice nominalizare la funcția de premier al țării va amâna declanșarea alegerilor parlamentare anticipate.
Între timp, la ușa Guvernului se formează coadă: fostul șef de stat, Vladimir Voronin se vrea prim-ministru, dar și primarul de Bălți, Renato Usatîi a anunțat că îi va propune Maiei Sandu să îl desemneze la șefia Guvernului, fiind sigur că deputații nu îl vor vota.
Maia Sandu a semnat la 31 decembrie decretul prin care l-a desemnat premier interimar pe Ministrul de Externe, Aurel Ciocoi. Asta după ce premierul Ion Chicu a demisionat, pe 23 decembrie 2020 și, alături de încă 3 miniștri cheie, a renunțat și la interimatul funcției.
Ulterior, Sandu a înaintat o adresare către Curtea Constituțională, prin care se solicită examinarea posibilității de a oferi atribuții mai mari unui Guvern demisionar.
Anterior, partidul pe care Maia Sandu l-a condus a mai adresat o sesizare la CC prin care a cerut să examineze posibilitatea de autodizolvare a Parlamentului, pentru a provoca alegerile anticipate.
O decizie a Curții Constituționale stabilește că șeful statului este obligat, în 45 de zile, să propună un candidat la funcția de prim-ministru.
