Ziua Internațională a Democrației este sărbătorită anual pe data de 15 septembrie. Cu ce realizări politice se poate mândri țara noastră, dar și ce trebuie de făcut pentru consolidarea și dezvoltarea principiilor democratice – în materialul de pe Sputnik.
În curând, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidențiale. De rezultatele acestor alegeri vor depinde perspectivele de dezvoltare în continuare a țării. Experții ne spun ce se va întâmpla cu sistemul politic moldovenesc în viitor.
Alegeri au loc, deja e bine
Sistemul democratic construit în Republica Moldova în ultimii 29 de ani de Independență poate fi caracterizat ca pluralism „by default” („mod implicit”). De această părere este analistul politic Corneliu Ciurea.
„Sistemul nostru nu corespunde standardelor democrației liberale clasice, cu care se mândresc atât de mult țările occidentale, chiar dacă nici acolo nu e totul ideal. Sistemul nostru politic, în general, se descurcă cu sarcinile sale de bază: asigură supraviețuirea societății, păstrează o anumită siguranță, dar și previne încercările de radicalizare a regimului și răsturnării statalității”, a subliniat el.
Potrivit lui Ciurea, pentru țara noastră este caracteristică democrația electorală, iar aceasta poate fi considerată o reușită, care ne avantajează față de o serie de regimuri hibride. Anume institutul alegerilor reprezintă elementul principal al controlului civic a puterii, iar prin aceasta și a democrației în general.
„De regulă, alegerile în Republica Moldova se desfășoară corect, nu există obiecții serioase. Pe terenul politic este mereu concurență, iar între campaniile electorale are loc lupta politică și există competiție. Opoziția are des șanse reale de a învinge, ceea ce și se întâmplă periodic”, a completat expertul.
Factorul geopolitic
În același timp, sistemul democratic care există actualmente în Republica Moldova este rămâne a fi fragil, iar acest lucru se întâmplă din cauza dependenței înalte de conjunctura externă, consideră analistul.
„Atât timp cât țara noastră este între Est și Vest, noi vom trăi în condițiile luptei și competiției dintre două lagăre opuse, fiecare dintre ele cu șanse de câștig. Bucură faptul că aceste două tabere coexistă relativ pașnic, iar această interacțiune ne permite nouă să păstrăm echilibrul și o democrație relativă”, a subliniat Ciurea.
Șlefuirea mentalitării
Analistul politic consideră că modelul democratic care există în Republica Moldova este departe de standardele înalte, dar nu poate fi altfel deoarece este produsul modului de viață și de gândire local.
„Trebuie să îmbunătățim sistemul nostru politic, însă atingerea unui ideal democratic, care să presupună o competiție ideală, toleranță absolută în raport cu toți subiecții politici, dar și un pluralism dezvoltat și funcțional, este imposibil. Este din cauza inclusiv a tradițiilor noastre, unde își are locul și un anumit tip de autoritarism, dar și patriarhat. Aceeași regulă de drept va fi întotdeauna corectată la noi de obiceiurile și cultura locală”, a adăugat el.
Expertul a adăugat că printre punctele slabe ale sistemului politic autohton se numără competitivitatea elitelor și calitatea managementului de stat.
„Nivelul de formare a elitelor este în fază embrionară în Moldova. Există puțini specialiști buni, care nu sunt întotdeauna solicitați. De regulă, forțele politice care ajung la putere încep să schimbe întregul aparat birocratic pentru a-l racorda propriilor interese, iar, în consecință, se pierd mulți manageri buni. Toate acestea provoacă instabilitate”, a explicat Ciurea.
Consolidează și condu
Politologul Ian Lisnevschi consideră că democrația moldovenească este, în mare parte, slăbită de nivelul înalt al conflictualității.
„În ultimii 30 de ani, din momentul declarării Independenței, politicienii noștri au generat permanent diverse forme de confruntări distructive. Prin aceste emoții negative ei au tins să obțină voturi suplimentare și susținerea alegătorilor. Toate acestea au condus, în timp, la divizarea societății, cu care nu doar că e mai ușor să conduci, dar și e mai ușor să-ți realizezi interesele personale”, a spus expertul.
El a remarcat că un stat unitar poate fi dezvoltat în condițiile respectului față de propria istorie, cultură și identitate.
„Ajungem, uneori, la situații ridicole: continuăm să ne certăm pe tema denumirii limbii noastre de stat – e moldovenească sau română?. Și uităm că limba este, în primul rând, un mijloc de comunicare, care nu trebuie politizat. Trebuie să construim o identitate politică comună urmând exemplul Rusiei sau SUA, unde sunt multe etnii, dar, în același timp, există o singură națiune. Anume din acel moment vom începe să ne dezvoltăm.”
Criza elitelor
Interpretarea clasică ne spune că un regim democratic este puterea poporului, dar societatea moldovenească nu știe încă cum să influențeze pe deplin procesele politice, consideră Lisnevschi. De această situație se face vinovată și clasa politică, care generează neîncredere din partea populației.
„Nu trebuie să căutăm mult exemple: la alegerile parlamentare din 2019, Maia Sandu și Blocul ACUM, condus de ea, au exclus categoric o coaliție cu socialiștii, desfășurau o campanie destul de agresivă, fapt care a aprofundat și mai mult divizarea alegătorilor pe criterii politice. Practic, peste o lună, reieșind din interesele lor comune, aceste forțe s-au unit, dar societatea a rămas dezbinată”, a spus politologul.
Politologul a adăugat că toate acestea provoacă înstrăinare și apatie la cetățeni: ei, pur și simplu, sunt dezamăgiți de o astfel de politică.
„Politicienii noștri luptă permanent cu cineva, inventând dușmani pentru a se distinge contextual în favoarea lor. Ei uită că este necesar să lupți nu cu cineva, ci pentru ceva, iar în acest caz ne referim la educație și creșterea nivelului de cultură al populației – astfel încât alegătorii să cunoască ce sunt alegerile, ce este un proces politic, cum să își exercite drepturile”, a remarcat Lisnevschi.
Potrivit lui, din punctul de vedere al culturii politice, societatea moldovenească rămâne la un nivel primitiv.
„Majoritatea cetățenilor nu se gândesc la politică, decât după ce revin acasă de la serviciu și dacă mai au timp să privească televizorul. Participăm la procesul politic doar în timpul alegerilor, votând după principiul „alegem răul cel mai mic.” Iată o astfel de democrație există la noi”, a explicat analistul.
Expertul a adăugat că politicienii locali trebuie să renunțe la trucurile electorale de a-și crea un dușman comun sau să speculeze pe sentimente geopolitice.
„Sunt importante programele concrete: ce are de gând să implementeze un candidat dacă ajunge la putere. Desigur, alegătorii nu le prea citesc, dar grație acestor programe putem înțelege ce viziuni are un politician sau altul asupra dezvoltării durabile a societății sau dacă promisiune sale sunt ceea ce îi place electoratului să audă, iar odată ajuns la putere nu știe ce și cum să facă. În rezultat, el aruncă țara într-o criză politică, urmată de o criză economică”, a adăugat interlocutorul.
Vectorul diplomației
Lisnevschi consideră că, în ultimii ani, în republică se observă o tendință pozitivă: politicienii se distanțează treptat de la angajamentele vădite geopolitice și se poziționează pe abordări echilibrate.
„Dacă până în 2005 noi încercam să alegem o singură direcție între Vest și Est, actualmente vedem că actorii politici încearcă să fie mai diplomatici. Da, ei rămân adepții unei anumite orientări politice externe, dar, în același timp, înțeleg importanța relațiilor cu alte state”, a menționat el.
Potrivit expertului, Moldova trebuie să se conducă de vectorul diplomației și să dezvolte relații pragmatice cu toți subiecții internaționali.
„Da, noi suntem o republică mică și dependentă, dar pentru o politică eficientă nu e neapărat să fii o țară puternică și să ai resurse uriașe. Important este să fim inteligenți, deschiși, să le arătăm statelor influente cum și cu ce le-am putea interesa. Mai ales că trăim într-o lume bipolară: astăzi, la nivel global și regional, există mai mulți poli cu care este necesar să dezvoltăm relații de cooperare politică și economică. Numai atunci vom avea nu doar o democrație formală, ci una veritabilă și eficientă”, a conchis Lisnevschi.
