Preocupările cu privire la penuria cronică de alimente din Coreea de Nord sunt în creștere, mai multe surse sugerând că sunt probabile decese, din cauza foametei. Unii experți spun că țara a atins cel mai rău punct, de la foametea din anii 1990.
Cunoscută sub numele de „Marșul Greoi”, foametea în masă a ucis sute de mii de oameni. Se estimează că 3% – 5% din ceea ce era atunci o populație de 20 de milioane de oameni a murit.
Lipsă mortală de alimente, în Coreea de Nord
Datele comerciale, imaginile din satelit și evaluările efectuate de Națiunile Unite și de autoritățile sud-coreene sugerează că aprovizionarea cu alimente a „scăzut acum sub cantitatea necesară pentru a satisface nevoile umane minime”, conform lui Lucas Rengifo-Keller, analist de cercetare la Institutul Peterson pentru Economii internationale.
Chiar dacă mâncarea ar fi distribuită în mod egal – ceva aproape de neconceput în Coreea de Nord, unde elita și armata au prioritate – Rengifo-Keller a spus că „ar exista decese legate de foame”, conform CNN.
Oficialii sud-coreeni sunt de acord cu această evaluare, Seulul anunțând recent că ia în considerare că în unele zone ale țării au loc decese, de foame.
Citeşte şi: După zeci rachete balistice trase spre SUD și spre Japonia, Coreea de nord acuză SUA de provocări
Deși producerea de dovezi solide care să susțină aceste afirmații este dificilă, din cauza izolării țării, puțini experți se îndoiesc de evaluarea aceasta.
Chiar înainte de pandemia de Covid, aproape jumătate din populația nord-coreeană era subnutrită, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.
Trei ani de granițe închise și izolare nu au putut decât să înrăutățească lucrurile.
Citeşte şi: Coreea de Nord amenință SUA cu „cea mai dură reacţie” la orice acţiune militară în regiune
În semn de cât de disperată a devenit situația, liderul nord-coreean Kim Jong Un a organizat o reuniune de patru zile a Partidului Muncitorilor, săptămâna aceasta, pentru a discuta despre o modernizare a sectorului agricol al țării, cerând o transformare fundamentală în Agricultură, pentru a consolida controlul statului.
Izolaţionism
Diverși experți spun că Phenianul este de vină pentru aceste probleme. În timpul pandemiei, Phenianul și-a intensificat tendințele izolaționiste, ridicând un al doilea gard, de-a lungul celor 300 de kilometri, de la granița sa cu China, și oprind puținul comerț transfrontalier la care avea acces.
În ultimul an a cheltuit resurse prețioase, pentru a efectua un număr record de teste cu rachete.
„Au existat ordine de împușcare la vedere (la graniță) care au fost puse în aplicare în august 2020. O blocare a călătoriilor și a Comerțului, care a inclus comerțul oficial foarte limitat (care exista înainte)”, a spus Lina Yoon, cercetător principal la Human Rights Watch.
Nu au de unde să mănânce
Pe parcursul anului 2022, China a exportat oficial aproape 56 de milioane de kilograme de făină de grâu sau măslin și 53.280 de kg de cereale, sub formă de fulgi, în Coreea de Nord, potrivit datelor vamale chineze.
Dar reprimarea Phenianului a sugrumat comerțul neoficial, care, după cum subliniază Yoon, este „una dintre principalele linii de salvare a piețelor din Coreea de Nord, unde nord-coreenii obișnuiți cumpără produse”.
Cazurile în care oamenii introduc ilegal produse chinezești în țară, cu mită unui polițist de frontieră, pentru a ajunge în altă parte, au fost aproape inexistente, de când s-au închis granițele.
Represiune
Diverși experți spun că problema de bază sunt anii de administrare economică proastă și că eforturile lui Kim, de a intensifica controlul statului, nu vor face decât să înrăutățească lucrurile.
„Granițele nord-coreene trebuie să se deschidă și trebuie să repornească comerțul, care trebuie să aducă lucrurile necesare pentru ca agricultura să se îmbunătățească. Este nevoie de hrană, pentru a hrăni oamenii. Dar chiar acum Regimul Kim acordă prioritate izolării, prioritizează reprimarea”, a spus Yoon.
