Evenimentele derulate începând cu momentul preluării mandatului de Președinte de către Maia Sandu ne-au dezvăluit mai limpede hramul politic pe care aceasta îl poartă.
Între altele, două tendințe au ieșit la iveală cu o pregnanță exacerbată. Atât de exacerbată, încât ne permite să constatăm fără riscul de a exagera că ele sunt de factură tipic bolșevică.
În primul rând, Maia Sandu s-a apucat să reinterpreteze istoria recentă raportând evenimentele istorice la clișeele de care dânsa nu se poate dispensa nici chip, căci dacă ar face asta, nu i-ar rămâne nimic în bagajul de idei. Maia Sandu a început să treacă faptele istorice prin ”filtrele” sale privind corupția și oligarhii.
Orice ar face, pentru Maia Sandu este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova și este de importanță istorică la scară maximă. Fie că e vorba de vizita unui Președinte în Republica Moldova sau vizita dânsei în altă țară, până la ea altele nu au existat. Totul există doar începând cu Maia Sandu.
Aceeași tendință de a rescrie istoria rezultă limpede din declarația emisă cu ocazia comemorării eroilor conflictului militar de pe Nistru cauzat de agresiunea armatei a 14-ea rusă. Maia Sandu a afirmat răspicat că războiul a fost provocat de către corupții acelor vremi, deci nu a fost vorba de nici un fel de agreiune străină. Abjecția a fost accentuată de invocarea vinovatului, nimeni altul decât Râul, căruia nu i-a spus măcar pe nume.
Tipic bolșevic. La bolșevici istoria, începând cu epoca antică, era interpretată în mod exclusiv prin lupta continuă a claselor până la victoria finală a comunismului. Alte nuanțe nu existau.
Mai țineți minte cum era predată istoria la comuniști? Se spunea că, da, Ștefan cel Mare a fost un ilustru Domnitor, dar n-a înțeles năzuințele poporului, adică n-a înțeles el ce e aia hegemonia proletariatului. Nu l-a dus mintea să facă saltul de la feudalism la comunism.
Așadar, la bolșevici erau doar clase sociale, la Maia Sandu sunt doar hoți, corupți și ”oameni buni”.
O altă trăsătură specific bolșevică o constituție disprețul Maiei Sandu pentru Constituție și legi, dispreț camuflat prin invocarea ”voinței poporului”. Din punctul de vedere al Maiei Sandu și al camarilei din jurul ei, ”voința poporului” justifică încălcarea Constituției și a legilor. Nu este admisibil, după părerea lor, ca Constituția și legile să o împiedice pe Maia Sandu să acționeze în numele poporului. Lucrul acesta este afirmat cu text deschis. Ce înseamnă acea ”voință a poporului”? Înseamnă acea ”voință” pe care o dau sondajele de opinie efectuate de către membrii sau apropiații partidului PAS al aceleeași Maia Sandu.
Și de data aceasta ne amintim de principiul bolșevic conform căruia raționamentele care țin de interesul de partid sunt superioare legilor. Legile există, de fapt, anume pentru a servi intereselor de partid. Apropo, despre aceasta vorbesc în prezent Maia Sandu și acoliții dânsei: Constituția și legile trebuie schimbate astfel ca Maia Sandu să aibă toate condițiile favorabile pentru a realiza ”voința poporului”, cea exprimată prin sondajele de opinie efectuate de membrii și apropiații partidului PAS.
Teza cu valoarea superioară a interesului de partid în raport cu legea aparține lui V.Lenin și a fost aplicată în mod consecvent până la căderea regimului comunist. Raționamentul era exact același de care vorbește Maia Sandu: suveranitatea aparține poporului, iar partidul este una cu poporul, deci partidul reprezintă în mod legitim poporul, de unde rezultă că legea trebuie să fie subordonată partidului.
Ar fi de presupus că asemenea construcții teoretice și practice de organizarea a vieții politice Maia Sandu le-a însușit în cele câteva luni petrecute la Harvard. Totuși, în pofida deraierilor ideologice caracteristice în ultimul timp pentru unele categorii considerabile de oameni din mediul universitar occidental, nu cred că de acolo se trag. Și nu cred că Maia Sandu are capacitatea de a asimila idei elaborate în baza principiilor și a raționamentelor logice. Ele își au originea de fapt acolo unde trag sforile păpușarii Maiei Sandu, dar despre aceasta, cu altă ocazie.
Autor: Vitali Catană Sursa: Politics.MD
