Astronomii au anunţat vineri descoperirea celei mai mari explozii cosmice înregistrate vreodată, o bulă de energie de 100 de ori mai mare decât Sistemul Solar, care s-a aprins brusc în urmă cu trei ani, informează AFP și Agerpres.

Oamenii de ştiinţă au deja o explicaţie inedită pentru cauza fenomenului, dar au insistat asupra nevoii imperioase de a continua cercetările pentru a putea să formuleze o concluzie clară.

Evenimentul, denumit AT2021lwx, nu este însă cel mai strălucitor care a fost înregistrat vreodată. Acest titlu îi revine exploziei de raze gamma GRB221009A (un jet colosal de energie, rezultat din colapsul unei stele), detectată în octombrie 2022 şi considerată “cea mai strălucitoare din toate timpurile”.

Însă explozia descrisă recent în revista britanică Monthly Notices of the Royal Astronomical Society poate fi considerată ca fiind “cea mai mare”, întrucât ea a eliberat într-un interval de trei ani o cantitate mult mai mare de energie decât acea explozie gamma, a explicat principalul autor al studiului, Philip Wiseman, astrofizician la Universitatea Southampton din Regatul Unit.

AT2021lwx este rodul unei “descoperiri accidentale”, a dezvăluit el pentru AFP.

Explozia a fost detectată în 2020, în mod automat, de observatorul american Zwicky Transient Facility din California. Însă descoperirea “a rămas neutilizată în baza de date” a observatorului, a precizat Philip Wiseman, înainte ca oamenii de ştiinţă să o remarce în anul următor.

Observarea directă a fenomenului a schimbat apoi datele problemei. Analiza luminii a permis să se stabilească faptul că aceasta a avut nevoie de 8 miliarde de ani pentru a ajunge la telescop.

“O adevărată enigmă”

Astronomii încă îşi pun întrebări despre cauza fenomenului. Ar putea fi vorba despre o supernovă – explozia unei stele masive aflate la sfârşitul ciclului ei de viaţă -, însă luminozitatea AT2021lwx este de 10 ori mai mare decât era de aşteptat.

O altă posibilitate ar fi un eveniment de ruptură cu efect mareic, prin care o stea este dezmembrată de forţele de atracţie ale unei găuri negre de care s-a apropiat prea mult. Însă, şi în acest caz, AT2021lwz este de trei ori mai strălucitoare pentru a valida un astfel de scenariu.

Strălucirea măsurată nu are un echivalent cunoscut, cu excepţia quasarilor, acele galaxii care găzduiesc în centrul lor o gaură neagră supermasivă care “se îndoapă” cu materie şi emit o cantitate de lumină fenomenală.

Însă lumina quasarilor este strălucitoare, în timp ce în cazul de faţă aceasta s-a accentuat brusc în urmă cu trei ani. “Nu am observat niciodată aşa ceva (…) e ca şi cum ar fi apărut de nicăieri”, a dezvăluit coordonatorul studiului.

Membrii echipei sale au totuşi o anumită idee, explicată în studiu. Potrivit teoriei lor, un nor gigantic de gaz, cu o mărime echivalentă cu cea a 5.000 de sori, este pe cale să fie devorat de o gaură neagră supermasivă.

Întrucât principiul ştiinţei este acela că “nu există niciodată certitudini”, echipa de astronomi lucrează în prezent la noi simulări – cu ajutorul datelor – pentru a testa “plauzibilitatea inevitabilă” a acestei teorii.

Problema este că găurile negre supermasive ar trebui să se afle în centrul galaxiilor. Şi că cea asociată evenimentului AT2021lwx ar trebui să aibă o mărime echivalentă cu cea a Căii Lactee.

Or, nimeni nu a detectat până acum o galaxie în vecinătatea evenimentului observat. “Este o adevărată enigmă”, a declarat Philip Wiseman.

Astronomii vor trebui că cerceteze cerul – şi bazele de date cu observaţii celeste – pentru a găsi evenimente similare, susceptibile să îi ajute să descifreze misterul acestei explozii.