Peru a declarat luni stare de urgenţă în nordul ţării, autorizând armata să intervină alături de poliţie în faţa grupurilor criminale, notează AFP, după ce violențele au produs aceleași efecte în statul vecin Ecuador.
Măsura, prevăzută pentru o perioadă de 60 de zile într-o parte a regiunii La Libertad, are în vedere în special centrul industrial Trujillo, al treilea oraş din Peru, şi provincia Pataz, unde s-au implantat grupări implicate în mineritul aurului. „Statul peruan nu va tremura să le înfrunte şi să le neutralizeze”, a declarat ministrul apărării, Jorge Chavez, într-o conferinţă de presă.
Guvernul a justificat această decizie prin existenţa unui „val de violenţă în creştere legată de organizaţiile criminale şi mineritul ilegal”, potrivit premierului Alberto Otarola.
La Trujillo şi în provincia Pataz, serviciile unităţilor comerciale, marile adunări şi spectacolele sunt suspendate între ora locală 00.00 (05.00 GMT) şi 04.00 (09.00 GMT), „până când valul criminalităţii este controlat definitiv”.
Bandele iau amploare
Autorităţile au denunţat faptul că grupuri criminale organizate se angajează în asasinate plătite, extorcare şi comit acte de teroare împotriva poliţiei.
Crima organizată a evoluat considerabil în ultimii ani în Peru, în urma crizei migratorii din Venezuela, a traficului de arme de foc şi a prezenţei unor bande precum „Tren de Aragua” de origine venezueleană, potrivit guvernului.
De la începutul anului, Trujillo a înregistrat aproape un deces pe zi, potrivit datelor oficiale.
În aceeaşi perioadă, în Pataz, aproximativ douăzeci de bande de mineri ilegali de aur au fost acuzate că au aruncat în aer şapte stâlpi de înaltă tensiune şi că au atacat cu dinamită companii miniere oficiale şi forţe de poliţie.
Creşterea insecurităţii a determinat guvernul să creeze în noiembrie o forţă de elită pentru a lupta împotriva extorcării, o infracţiune în creştere în 2023 odată cu prezenţa grupurilor criminale internaţionale care intimidează micii comercianţi şi oamenii de afaceri.
Regiune incandescentă
În Ecuador, care împarte 2.010 km de frontieră cu Peru, rămâne în vigoare starea de urgenţă declarată pe 8 ianuarie de preşedintele Noboa, cu o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii de cinci ore în zece din cele 24 de provincii, printre care capitala Quito şi portul Guayaquil din sud-vestul ţării.
Peru şi Columbia şi-au consolidat deja controalele la frontieră, temându-se de pătrunderea criminalilor care fug de represiunea care creşte în Ecuador.
Considerată o ţară relativ sigură, Ecuadorul se cufundă în violenţă în ultimii cinci ani, pe fundalul unei încetiniri economice şi a sărăciei în urma pandemiei de COVID-19. Rata omuciderilor a crescut de la şase la 46 de cazuri la suta de mii de locuitori în 2023.
Situat între Columbia şi Peru, cei mai mari producători de cocaină din lume, Ecuadorul a rămas ferit ani de zile de violenţa legată de traficul de droguri. Dar, dintr-o simplă ţară de tranzit, a devenit un centru de operaţiuni şi logistică pentru transportul cocainei în Europa. Aproximativ 20 de bande fac efectiv legea, în special din închisori.
Un prag al terorii a fost atins pe 9 ianuarie odată cu atacul asupra unui studiou de televiziune publică în timpul unei transmisii directe de către bărbaţi puternic înarmaţi, care au luat pentru scurt timp ostatici jurnalişti şi angajaţi ai canalului înainte ca poliţia să reuşească să îi elibereze, arestând 13 atacatori. Opt zile mai târziu, procurorul anti-mafia Cesar Suarez, responsabil de investigarea acestui atac spectaculos, a fost asasinat, împuşcat în plină zi în centrul oraşului Guayaquil.
Tânărul preşedinte ecuadorian Daniel Noboa a declarat stare de urgenţă şi a declarat război bandelor descrise drept „terorişti”, desfăşurând peste 20.000 de soldaţi.
