Secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Hrihorian, a declarat că un acord de pace cu Azerbaidjan este posibil până la sfârșitul anului, conform „Radio Azatutiun” .
„Negocierile decurg foarte intens, iar dacă menținem acest curs, există posibilitatea încheierii unui acord de pace la sfârșitul anului”, a spus Armen Hrihorian.
„Suntem hotărâți să găsim soluții și, în cadrul acestor soluții, să promovăm o agendă pașnică și să încheiem un acord de pace”, a adăugat el.
Erevanul evaluează pozitiv întâlnirea liderilor desfăşurată la 1 iunie la Chişinău, a menţionat Hrihorian.
„Acesta este o bună oportunitate de a avansa în agenda pașnică. Sprijinul comunității internaționale pentru această agendă este foarte important”, a spus secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei.
Potrivit lui Hrigorian, există un lucru important în deblocarea căilor de comunicație, care este clar pentru toți partenerii implicați: „Granițele vor fi sub controlul părții armene, adică în timpul deblocării în contextul Armeniei, toate serviciile de frontieră vor fi efectuate numai de serviciile armene”.
Dispute teritoriale
Disputa teritorială între Azerbaidjan și Armenia privește teritoriul enclavei Nagorno-Karabah care face parte din teritoriul recunoscut internațional al Azerbaidjanului, deși armenii majoritari l-au declarat stat independent după prăbușirea URSS.
În acelaşi timp, ultima întâlnire dintre liderii armean şi azer a avut loc la 25 mai la Moscova, unde ambii au participat la un summit al Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia. În timpul întâlnirii, Pashinián şi Aliev s-au angajat într-un schimb aprins de replici, spre surprinderea celorlalţi lideri invitaţi.
Pashinián a acuzat Baku că are pretenţii teritoriale faţă de Armenia şi că refuză să dialogheze cu locuitorii din Nagorno-Karabah, teritoriu pe care îl blochează de aproape şase luni, în timp ce Aliev a negat că ruta dintre Armenia şi enclava populată de armeni şi recunoscută la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului este închisă pentru tranzit sau că Baku are pretenţii faţă de Erevan.
Războaie
Armenia şi Azerbaidjan au purtat două războaie, în 2020 şi în anii 1990, pentru controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Şase săptămâni de confruntări în toamna anului 2020 s-au încheiat cu o încetare a focului intermediată de Moscova. Armenia a cedat zone din acest teritoriu pe care le controla de zeci de ani. Armenia, care s-a bazat pe sprijinul militar şi economic din partea Rusiei de la prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, a acuzat Moscova că nu şi-a îndeplinit rolul de menţinere a păcii în Karabah.
