Preşedinţii iranian şi belarus, Ebrahim Raissi şi Aleksandr Lukaşenko, şi-au exprimat luni dorinţa pentru întărirea relaţiilor dintre ţările lor, în timpul unei întrevederi avute la Teheran, în contextul războiului din Ucraina, informează AFP. Sosit duminică seara în Iran, pentru o vizită de două zile, Lukaşenko a discutat luni dimineaţa cu Raissi, înainte de a semna o foaie de parcurs pentru dezvoltarea cooperării dintre cele două ţări, în domeniile politic, economic şi cultural, scrie Agerpres.
Cele două țări au semnat un parteneriat valabil până în 2026
„La 30 de ani de la începutul relaţiilor bilaterale (…), cele două ţări doresc o întărire a cooperării”, în condiţiile în care ele împărtăşesc aceeaşi „viziune strategică”, a anunţat preşedintele Raissi la finalul întrevederii.
La rândul său, Lukaşenko a declarat că observă „cu mare respect perseverenţa cu care poporul (iranian) rezistă presiunilor externe, tentativelor de a i se impune voinţa altuia”. „Şi eu văd că, în pofida a orice, voi dezvoltaţi tehnologiile moderne şi energia nucleară”, a spus Lukaşenko.
„Am putea fi foarte utili unul pentru celălalt dacă ne-am uni cu adevărat eforturile”, a continuat preşedintele belarus.
Cei doi lideri nu au evocat conflictul din Ucraina în declaraţiile lor.
Lukaşenko este un aliat fidel al preşedintelui rus Vladimir Putin, în timp ce Teheranul întreţine relaţii strânse cu Rusia, afirmând în acelaşi timp că îşi menţine neutralitatea în războiul din Ucraina.
Recent, Washingtonul şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu escaladarea „periculoasă” a cooperării militare dintre Teheran şi Moscova, Iranul fiind acuzat că furnizează drone utilizate în Ucraina, ceea ce Teheranul dezminte. În acelaşi timp, Iranul a anunţat că a încheiat cu Rusia un contract pentru achiziţia de avioane de luptă Suhoi Su-35.
Lukaşenko a întreprins recent o vizită oficială de trei zile în China, în timpul căreia şi-a exprimat sprijinul deplin pentru propunerile Beijingului în vederea unei soluţii pentru războiul din Ucraina.
Belarus, care se învecinează cu Ucraina, nu a trimis soldaţi să lupte direct alături de armata rusă, însă teritoriul său serveşte drept bază în spatele liniei frontului pentru trupele Moscovei.
