Recent, o declarație făcută de ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a stârnit un val de reacții și controverse în spațiul public. Potrivit acesteia, „nu contează legea, ea poate fi de 100 de ori modificată”, un enunț care ridică semne de întrebare cu privire la respectul pentru statul de drept și principiile fundamentale ale democrației.
Declarația a fost făcută într-un context sensibil, în care modificările legislative sunt percepute de o parte a societății drept instrumente de ajustare politică și nu neapărat ca reforme necesare pentru bunul mers al țării. De-a lungul anilor, Republica Moldova s-a confruntat cu schimbări frecvente ale legislației, unele dintre ele adoptate în regim de urgență, fără dezbateri extinse și fără o analiză profundă a impactului lor pe termen lung.
Această afirmație ridică mai multe probleme fundamentale. În primul rând, ce mesaj transmite aceasta către cetățeni și către partenerii externi ai Moldovei? Statul de drept presupune că legea este predictibilă, clară și respectată de toți, indiferent de funcția pe care o ocupă. Dacă legea poate fi modificată oricând și în orice fel, apare întrebarea: mai există stabilitate legislativă și respect pentru ordinea constituțională?
În al doilea rând, această abordare ar putea submina încrederea în instituțiile statului. Într-o democrație autentică, legea nu este doar un instrument al celor aflați la putere, ci un garant al drepturilor și obligațiilor fiecărui cetățean. Schimbarea frecventă a legislației poate duce la haos juridic și la lipsa de previzibilitate, afectând direct mediul de afaceri, societatea civilă și, în final, fiecare cetățean în parte.
Nu este pentru prima dată când în Moldova se observă o tendință de adaptare a legilor în funcție de circumstanțele politice. De-a lungul anilor, diferite guvernări au fost acuzate că modifică legislația pentru a-și asigura influența asupra instituțiilor-cheie sau pentru a bloca opoziția. Însă, când astfel de declarații sunt făcute de oficiali de rang înalt, îngrijorările devin și mai mari.
Ce urmează după astfel de afirmații? Vor fi înregistrate schimbări legislative în ritm accelerat, fără consultări publice? Se va eroda și mai mult principiul separației puterilor în stat?
Moldova se află într-un moment critic al evoluției sale democratice, iar astfel de declarații nu fac decât să alimenteze percepția că legea poate fi ajustată în funcție de interesele momentului. Într-un stat de drept autentic, legea nu este un simplu document pe hârtie, ci un fundament al societății, care trebuie respectat, indiferent de circumstanțe.
