România își mută apărarea antiaeriană mai aproape de satele de la Dunăre aflate pe malul opus de porturile ucrainene atacate de dronele rusești și crește numărul posturilor militare de observație și al patrulelor în zonă, au declarat două surse de rang înalt din domeniul apărării pentru Reuters,transmite subiectulzilei.md cu referire la jurnal.md
Aceste măsuri, alături de desfășurarea a încă patru avioane de luptă F-16 și extinderea zonei de excludere aeriană, sunt un semn de îngrijorare crescândă în România și în NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul alianței.
În noiembrie anul trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, omorând doi oameni și provocând o scurtă criză de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea antiaeriană ucraineană a tras acea rachetă. Acum, România este în centrul atenției.
La scurt timp după ce s-a retras din acordul pentru cerealele transportate prin Marea Neagră, pe 17 iulie, Moscova a început să atace porturile și depozitele ucrainene de la Dunăre, într-o aparentă încercare de a sufoca principala rută alternativă pentru exporturile de produse agricole ale Ucrainei. Printre ținte s-au numărat porturile ucrainene Ismail și Reni, ambele situate la Dunăre.
Bucățile de dronă căzute în România, deși incidente izolate, cresc riscul unor neînțelegeri, sau chiar mai rău, între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea din zonă pentru a proteja civilii, au spus cele două surse. Acestea au dorit să rămână anonime deoarece este vorba despre probleme sensibile de securitate.
Armata a construit două adăposturi antiaeriene în micul cătun Plauru, aflat la doar câteva sute de metri de Ismail, iar locuitorilor din zonă li se trimit mesaje RO-Alert atunci când sunt detectate drone rusești.
Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, care include și Plauru, a spus, însă, că semnalul mobil slab din zonă limitaează eficacitatea avertizărilor. Vinerea trecută, Ministerul Apărării din România a declarat că aproximativ 100 de militari americani și patru avioane F-16 Fighting Falcon au sosit la baza aeriană militară Borcea, la aproximativ 150 km sud de Ismail. De la mijlocul lunii septembrie, Ministerul Apărării a extins, de asemenea, zona de excludere aeriană de-a lungul unei secțiuni a graniței cu Ucraina la până la 30 de kilometri în interiorul României și la o înălțime de 4.000 de metri, ca mijloc de descurajare împotriva dronelor rusești.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu există nicio dovadă că atacurile rusești din apropierea graniței dintre Ucraina și România ar fi un atac deliberat asupra României, dar a adăugat că acestea sunt „nechibzuite” și „destabilizatoare”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Apărării, Constantin Spînu, a spus de asemenea că nu există niciun indiciu că Rusia țintește România, dar că natura atacurilor asupra teritoriilor ucrainene din apropiere a făcut practic imposibilă prevenirea tuturor încălcărilor spațiului aerian. Dronele rusești „zboară la altitudini foarte joase, uneori la mai puțin de 200 de metri. Sunt construite în așa fel încât să reflecte cel mai puțin undele radar”, a spus el. „Nicio țară din lume nu își poate proteja 100% spațiul aerian împotriva tuturor mijloacelor de atac”, a adăugat Spînu. Sursele din domeniul apărării au spus că nu au cunoștință despre niciun caz în care drone rusești pe deplin funcționale să fi pătruns în spațiul aerian românesc și că cele trei cazuri cunoscute de bucăți de drone care au căzut pe teritoriul României nu au avut explozibili.
