Rezistența bacteriilor la antibiotice și la alte medicamente antimicrobiene ar putea provoca până la 39 de milioane de decese în următorii 25 de ani, dacă nu vor fi intensificate măsurile de combatere a fenomenului. Avertismentul a fost lansat luni, 16 noiembrie, de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care atrage atenția că utilizarea necorespunzătoare a acestor medicamente contribuie la agravarea problemei, transmite Agerpres.

Potrivit reprezentanților organizației, rezistența la antimicrobiene provoacă deja peste un milion de decese anual și contribuie la aproape cinci milioane de decese în întreaga lume. Deși au fost înregistrate progrese în combaterea fenomenului, OMS consideră că sunt necesare intervenții mai ferme în ceea ce privește prevenirea infecțiilor, diagnosticarea și administrarea corectă a antibioticelor.

Avertismentul a fost făcut la începutul Săptămânii mondiale de conștientizare privind rezistența la antimicrobiene. Organizația subliniază că fenomenul reprezintă o amenințare pentru medicina modernă, deoarece poate compromite eficiența unor intervenții esențiale, precum operațiile, nașterile, transplanturile, tratamentele oncologice și îngrijirea pacienților cu boli cronice.

„Rezistența la antimicrobiene este larg răspândită și amenință viitorul medicinei moderne”, a declarat Jean-Pierre Niemazi, director interimar al departamentului de specialitate din cadrul OMS, în timpul unei conferințe de presă organizate la Geneva.

Bacteriile pot dezvolta în mod natural mecanisme de apărare împotriva medicamentelor utilizate pentru eliminarea lor. Totuși, acest proces este accelerat de administrarea excesivă sau incorectă a antibioticelor la oameni și animale, precum și de folosirea acestora în sectorul alimentar.

În consecință, unele tratamente își pierd eficiența, iar infecțiile devin tot mai dificil de tratat.

„Infecțiile rezistente la medicamente ucid de ani la rând fără ca noi să ne dăm seama suficient de acest lucru”, a atras atenția Niemazi.

Un studiu realizat de OMS în 2026, care a evaluat situația din 183 de țări, arată că aproape 90% dintre state au elaborat planuri naționale pentru combaterea rezistenței la antimicrobiene. Prin comparație, în 2017, doar 79 de țări dispuneau de astfel de strategii.

Cu toate acestea, numai 42 de state au raportat că planurile lor beneficiază de finanțare, sunt puse în aplicare și monitorizate. Pravasha Prakash, responsabil tehnic în cadrul departamentului OMS pentru rezistența la antimicrobiene, a avertizat că ritmul intervențiilor trebuie accelerat pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru 2030, inclusiv reducerea cu 10% a mortalității provocate de infecțiile bacteriene rezistente.

O altă problemă majoră este accesul limitat la investigațiile de laborator. Doar 36% dintre țări dispun de laboratoare naționale de referință capabile să testeze rezistența tuturor bacteriilor și ciupercilor monitorizate de OMS. Obiectivul organizației este ca această capacitate să ajungă la 80% până în 2030.

Fără teste corespunzătoare, medicii sunt nevoiți să stabilească tratamente fără să cunoască exact agentul care provoacă infecția sau să știe dacă antibioticul prescris va avea efect, a explicat Sylvia Bertagnolo, responsabilă de monitorizarea rezistenței și consolidarea capacităților de laborator din cadrul OMS.

Pentru a îmbunătăți situația, organizația a prezentat două instrumente noi destinate consolidării sistemelor de diagnosticare. Primul stabilește ce tipuri de teste ar trebui să fie disponibile la diferite niveluri ale sistemului medical, de la centrele de asistență primară până la spitalele de referință. Cel de-al doilea include 73 de proceduri de laborator, care acoperă toate etapele examinării, de la recoltarea probelor până la identificarea microorganismelor și testarea sensibilității acestora la antibiotice.

OMS subliniază însă că diagnosticarea nu este suficientă în absența unor măsuri preventive. Vaccinarea, prevenirea infecțiilor, accesul la apă potabilă și servicii de salubritate, precum și administrarea responsabilă a medicamentelor antimicrobiene sunt considerate esențiale pentru limitarea fenomenului.

Organizația avertizează că dezvoltarea unor noi tratamente nu ține pasul cu ritmul în care microorganismele devin rezistente. În lipsa unor intervenții mai eficiente, până în 2050, rezistența la antimicrobiene ar putea fi responsabilă de 39 de milioane de decese la nivel mondial.