Guvernul a aprobat propunerea privind instituirea, la nivel național, a stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile, începând cu 26 septembrie. Decizia urmează să fie examinată de Parlament.
Autoritățile susțin că măsura este necesară în contextul riscurilor de pe piețele energetice, al apropierii sezonului rece și al deficitului hidrologic sever. Actualele stări de alertă din cele două sectoare expiră pe 25 septembrie.
Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a explicat că riscurile care au determinat instituirea măsurilor existente s-au amplificat, ceea ce ar impune menținerea unor mecanisme de intervenție rapidă.
În cazul energiei electrice, aproximativ 59% din necesarul Republicii Moldova pentru sezonul rece ar urma să fie acoperit prin importuri. În perioadele de consum maxim, necesarul de import este estimat la 440–450 MW, în timp ce aproximativ 360 MW reprezintă capacitatea garantată. Diferența ar urma să fie acoperită prin capacități suplimentare disponibile în regiune, care nu pot fi însă garantate permanent.
În sectorul gazelor naturale, peste 90% din necesarul pentru perioada rece este deja contractat. Potrivit autorităților, problema nu este în prezent lipsa fizică a gazelor, ci riscul financiar generat de evoluția prețurilor internaționale și de necesitatea completării într-un timp scurt a stocurilor obligatorii.
Și situația de pe piața carburanților este monitorizată. Potrivit datelor prezentate de Diaconu, stocurile au crescut de la aproximativ 3,5 zile la începutul lunii august la circa 10 zile în prezent. În aceeași perioadă, numărul stațiilor care raportau lipsa unor produse petroliere a scăzut de la 109 la mai puțin de șapte.
O altă problemă invocată de autorități este deficitul hidrologic de pe râurile Nistru și Prut. Nivelul redus al apei poate afecta captarea și furnizarea apei potabile, în timp ce reducerea debitelor influențează și producția de energie hidroelectrică.
Potrivit autorităților, cele două domenii sunt interdependente: infrastructura de captare și tratare a apei necesită energie electrică, iar seceta poate reduce, în același timp, producția hidroenergetică.
Instituirea stării de urgență ar permite autorităților să adopte, în funcție de evoluția situației, măsuri temporare pentru asigurarea stocurilor și importurilor de energie și carburanți, protejarea consumatorilor și a infrastructurii critice, precum și menținerea continuității furnizării apei și energiei.
Propunerea Guvernului urmează să fie examinată de Parlament în ședință extraordinară.
