În fiecare săptămână aproximativ 300 de firme bistriţene caută personal, lista locurilor de muncă vacante la nivel de judeţ depăşind 900 de posturi.
Ioan Şomodean este unul dintre angajatorii bistriţeni care a încercat să îşi aducă personal de peste hotare pentru a munci în cele două restaurante şi în complexul de agrement pe care îl are, însă misiunea este una extrem de dificilă, legislaţia punându-i numeroase piedici.

„Moldovenii lucrează orice, sunt harnici şi nu fac figuri. Sunt motivaţi şi dipuşi să lucreze orice, aşa cum sunt românii când pleacă dincolo… Vor să vină să muncească însă legea este foarte complicată. Trebuie să le echivalezi studiile la Bucureşti, trebuie să faci dovada că nu există nici un român care să poată fi angajat pe postul respectiv… Şi o căruţă de acte. Parcă legile în ţara asta sunt făcute să te încurce, nu să te ajute” spune revoltat omul de afaceri, care a aşteptat mai bine de două luni să îşi găsească personal după ce a investit într-un nou restaurant în Bistriţa.

Un alt patron bistriţean, Dumitru Găvan, susţine că oamenii nu vor să lucreze atâta timp cât primesc ajutoare de şomaj.
„Nu aş plăti în judeţul Bistriţa-Năsăud nici un leu şomaj. Toată lumea caută angajaţi. Avem 4.000 de şomeri plătiţi de stat şi noi nu găsim angajaţi. Nu îi motivează nimic… Preferă să stea acasă să şi să ia bani. Am fost la târgul de job-uri, am stat acolo trei ore, aveam posturi şi de femeie de servici şi de bucătari pe care îi calificam eu şi m-au contactat două femei care au vrut doar să le pun ştampila că au stat de vorbă cu mine ca să îşi primească înapoi carnetul de şomaj. Deci târgul a fost o chestie bifată de forţele de muncă, dar noi nu am găsit oameni acolo. Leoni (n.r. cel mai mare angajator din Bistriţa) aduce oameni din Dej (jud. Cluj), din Regin (jud. Mureş) din Vatra Dornei (jud. Suceava) şi noi avem în Bistriţa 4.000 de şomeri plătiţi. Oamenii nu mai vor să lucreze pentru că am senzaţia ca tot sistemul de asigurări sociale al comunităţii europene este greşit. Dacă poţi să mergi în Anglia şi să iei 500 de lire după un copil, cred că e mai bine să înfiezi 5 copii şi să te muţi acolo” spune Dumitru Găvan.
Şi el se gândeşte serios să aducă muncitori din afara ţării, însă i se pare extrem de complicată legislaţia legată de dreptul de muncă al celor care sunt din afara comunităţii europene.

„Trebuie adus personal din Republica Moldova sau Ucraina. Este însă complicat nu numai cu dreptul de muncă ci şi cu condiţiile – trebuie să le oferi cazare, trebuie să îi aduci cu familiile şi la noi nu e reglementată clar situaţia însă cred că aceasta va fi soluţia. Aşa cum ai noştri merg şi muncesc în altă parte şi acolo nu e o ruşine a munci, cred că asta va trebui să se întâmple şi la noi, să înceapă să vină din alte părţi” a mai spus omul de afaceri pentru agenţia MEDIAFAX.
Deşi are o afacere cu produse alimentare tradiţionale pe care le vinde în restaurantul propriu, Dumitru Găvan este dispus să lucreze cu oricine.
„Cu sirienii va fi mai greu de lucrat pentru că nu cred că fac cârnaţi de porc, dar aş lucra cu oricine şi cu chinezoaice, dacă le va sta bine în constumele populare naţionale româneşti” mai spune patronul.
Pentru a-i stimula pe bistriţeni să se angajeze firmele din Bistriţa le oferă pe lângă transport asigurat de companie, tichete, sporuri şi primele clasice de Paşte şi Crăciun şi bonusuri de 8 Martie şi de Ziua Copilului dar şi asigurări de sănătate speciale, ajutoare sociale de deces, de căsătorie pentru naşterea copilului, la acestea adăugându-se şi extra zile libere faţă de cele prevăzute de legislaţie.
“Firmele vin la noi cu cereri de 10.000 de locuri de muncă pentru ingineri, dar noi nu avem decât 3.000 – 4.000 de absolvenţi”
Un exemplu grăitor care arată foamea de angajaţi este dat de Alexandru Blemovici, directorul general al producătorului de componente auto Schaeffler, companie cu 4.000 de angajaţi pe plan local, în judeţul Braşov. Compania are o nevoie de operatori pe maşini cu comandă numerică, iar Blemovici admite că acum este o perioadă mai fierbinte decât în trecut, deoarece candidaţii se găsesc din ce în ce mai greu.

„În situaţia actuală în care este nevoie de atât de multă forţă de muncă, eu cred că sunt destule categorii de profesii care devin interesante din punctul de vedere al salariilor, chiar dacă acestea sunt departe de nivelul din vest“, a declarat Blemovici pentru Business Magazin.

„Ştiu că există operatori cu şcoală profesională care pot opera o maşină pe comandă numerică şi care ajung să câştige un salariu brut de 1.000 de euro. Sigur, în Germania sau în Israel salariile sunt mai mari, pe aceste posturi. Dar eu cred că dacă punem în balanţă plusurile şi minusurile, cei 600 – 700 de euro net încep să reprezinte câştiguri interesante pentru oameni. Nu va obţine niciun operator banii aceştia din prima zi, dar măcar ştie care e ţinta la care poate ajunge“, mai spune Blemovici.
România se învârte în prezent într-un cerc vicios, spun specialiştii citaţi de Business Magazin, pentru că se pregătesc, pe cheltuiala contribuabililor, specialişti care apoi pleacă din ţară.

„Inginerii sunt cea mai mare hemoragie a sistemului public de învăţământ, nu medicii. Lucrăm la centralizarea datelor şi nu pot da cifre exacte acum, dar diferenţele sunt de 1 la 2 ca ordin de mărime în ceea ce priveşte migraţia inginerilor faţă de cea a medicilor. Din acest motiv, firmele vin la noi cu cereri de 10.000 de locuri de muncă pentru ingineri, dar noi nu avem decât 3.000 – 4.000 de absolvenţi“, a spus Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi fost ministru delegat pentru învăţământ superior, citat de Business Magazin.

La finele anului 2015, regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrat au fost Sud-Vest (8,22%), Sud (7,19%) şi Sud- Est ( 6,66%), regiuni în care activităţile rurale sunt preponderente. Se constată existenţa unor disparităţi şi în interiorul regiunilor, unde judeţe predominant agricole coexistă cu cele mai dezvoltate. De exemplu, în regiunea Sud-Vest, s-au înregistrat discrepanţe între judeţe, în ceea ce priveşte rata şomajului: nivelul maxim a fost atins în judeţul Mehedinţi (10,16%) şi Dolj (9,19%) şi cel minim în judeţul Vâlcea (5,76%).